Scoala Nr1.Perisoru -Calarasi

Şcoala de vară "Educaţia merită!"

Scopul proiectului: să le ofere elevilor de la sate profesori care să cunoască şi să aplice la clasă cele mai moderne metode pedagogice de predare, evaluare şi interacţiune cu elevii .
Perioada: 4-11 iulie 2010
Locaţia : Hotel Internaţional, Sinaia
Participanţi : 60 de profesori de gimnaziu şi liceu, selectaţi în echipe de câte 6 profesori provenind din 10 unităţi de învăţământ din mediul rural.

Gabriela Tătuc, Chimie – Fizică, Şcoala nr.1 Perişoru, Călăraşi
A trecut deja o săptămână de la activităţile susţinute la şcoala de vară. Într-adevăr "educaţia merită" profesori de calitate pentru elevii noştri. Este ceea ce organizatorii şi-au propus şi sigur vor reuşi. Am observat că în această săptămână GRUPA a II-a în care profesorii din şcoala mea au fost repartizaţi au format o echipă; este meritul organizatorilor, dar şi deschiderea spre colaborare a profesorilor. Am învăţat de la toţi formatorii şi unii de la alţii.
Eu mă consider fericită în urma experienţei avute în această săptămână; toate modulele parcurse îmi sunt utile în viitor.
Mulţumesc tuturor organizatorilor, d-rei Sanda Bordei la care am observat puterea din spatele modestiei, d-lui Cristian Ducu pentru că m-a învăţat să-mi creez blog, d-nei Tincuţa Baltag, d-rei Alexandra Cepraga, informaticianului pentru organizarea ireproşabilă.
Ceea ce am învăţat în această săptămână, în câteva cuvinte: calitate, dinamism, responsabilitate, spirit de echipă, voi încerca să transmit şi eu mai departe.Felicitări tuturor!

Florin Copilu, Matematică, Şcoala nr. 1 Perişoru, Călăraşi

Am lăsat să treacă puţin timp pentru a mă îndepărta de subiectivismul inerent unor astfel de evenimente bine organizate şi care s-ar traduce în expresii de genul: ,,superb!"" ,,extraordinar! "", ,,o experienţă unică!"", etc. Mă voi rezuma doar la simple observaţii:

- am rămas încântat să văd puşi în scenă oameni cu experienţă, de către o mână de persoane tinere (are cineva mai mult de 35 de ani?!), energice, responsabile, cu iniţiativă, rezultate fericite ale mediului educaţional românesc, ceea ce oferă o dublă speranţă de viitor;

- uitându-mă retrospectiv peste fişa de înscriere completată când am aplicat pentru şcoala de vară, sesizez că totul, dar absolut totul, a fost atins (atât motivaţia, cât şi cunoştinţele noi, care au reprezentat domeniul meu de interes);

- ştiu că de multe ori elevii mei pleacă încântaţi de la ore; ce folos dacă acasă nu continuă cu aceeaşi ardoare şi acelaşi entuziasm! Îmi doresc să nu facem ca ei, să păstrăm vie acea flacără a credinţei că putem muta munţii din loc, credinţă pe care am simţit-o ca o trăire colectivă pe parcursul întregii săptămâni (şi nu cred că a fost transfer!);

- m-am convins că nu fac parte dintr-o specie pe cale de dispariţie, că dimpotrivă sunt unul dintre cei mulţi şi numărul lor este în creştere; m-am bucurat când colegii mei şi-au dat seama că de fapt nu băteam câmpii când purtam discuţii cu diverse ocazii şi când m-am izolat (privind în urmă, incorect, poate) de dânşii ca singura formă de protest;

- mă bucur la vestea că suntem trei persoane alese de la şcoala noastră pentru schimbul de experienţă cu Finlanda, dar mă întristez pentru echipa de la Vaslui (prietenul Vergil care mi-a cerut să-i promit că am să-i spun tot ce se va întâmpla acolo!) ,şi de unde nu merge nimeni;

- m-am schimbat profund, şi dacă vreţi argumente, discutaţi cu soţia mea, Gabi care, la cei 25 de ani , este criticul meu numărul 1 şi în care am mare încredere; tot ce mi-a cerut ca plată a despărţirii atât de lungi (o săptămână!) a fost să-i promit că am să rămân cel puţin aşa cum m-am întors de la Sinaia;

În rest, ,,extraordinar!"", ,,superb!"", ,,a fost o experienţă unică!"", ,,oameni minunaţi"" etc. Vă mulţumesc şi le mulţumesc tuturor pentru această breşă spaţio - temporală din aceasta imensă coajă de nucă.